Eduard Ovidiu Ohanesian

La prima vedere, secretizarea mapelor profesionale ale magistraţilor mioritici s-a făcut în ideea protejării datelor personale şi intimităţii acestora. Până aici toate bune şi frumoase. Judecătorii sau procurorii sunt şi ei oameni, nu-i  aşa ? Cu drepturi şi obligaţii. Numeroase ONG-uri spun că decizia Curţii de Apel Bucureşti (cea de secretizare) a avut şi o latură mai puţin benefică. A încurajat promovarea ofiţerilor de Securitate, SRI sau alte servicii secrete, sub acoperire, în posturi cheie din cadrul ministerului. Mai mult de atât, surse din Ministerul Public afirmă că presiunile asupra procurorilor au atins cote inimaginabile. Motivul ? Dosarele Armamentul, considerate de siguranţă naţională, documente izvorâte din mărturiile yemenite ale celui mai căutat terorist român Omar Hayssam.

Fata in fata cu generalul Ioan Mihai Pacepa

"In 1978 cand a parasit DIE (Departamentul de Informatii Externe) erau in Securitate circa 15,000 de ofiteri operativi, fiecare erau obligati sa aibe 50 de informatori si 50 de colaboratori. Adunati cifrele acestea si reprezinta aproape 1,500,000 de oameni care au slujit Securitatea." declara realizatoarea Lucia Hossu Longin ( celebra prin realizarea serialului Momorialul dureii ) intr-un interviu de la TVR, despre generalul Ioan Mihai Pacepa, cu care a reusit sa stea de vorba in luna februarie in Miami, Florida .

Pacepa a fost seful adjunct al Securitatii din Romania si consilier al lui Ceausescu, care in '78 a tradat sistemul comunist si-a cerut azil politic in SUA. Era cel mai inalt oficial din Securitatea comunista din blocul estic care trecea de partea americanilor. Realizatoarea de televiziune a stat trei zile si-a discutat cu Pacepa ore intregi intr-un interviu care a fost transpus intr-o carte intitulata "Fata in fata cu generalul Ioan Mihai Pacepa" iesita de curand pe piata. Povestea va fi se pare ecranizata si intr-un film de televiziune. Intalnirea se pare ca a fost posibila, din spusele doamnei Longin, dupa o verificare minutioasa facuta de FBI, care probabil vroiau sa se asigure ca nu exista nici un pericol la adresa lui Pacepa. "Generalul Pacepa are o alta identitate, dupa trei opera-tii pe care le-a suferit. Este un om care traieste in Statele Unite. Nu stiu in ce stat. E un barbat fermecator, arata ca la 50 de ani desi are 82 de ani. Este zvelt si este imaginea unui spion. Are memorie exceptionala, inteligenta, sclipire, putere de rezistenta, pentru ca interviul acesta a fost foarte greu de realizat." declara realizatoarea. Aceasta se pare ca a folosit doar inregistrari audio, deoarece nu are voie sa-i divulge imaginea fetei, aceasta fiind considerata secret de stat in Statele Unite.

De când cu “Răpirea din Irak”, maestrul de ceremonii al SRI, astăzi general plin Florian Coldea, a primit o nouă misiune – “securizarea” conducerii DIICOT. Prima măsură a fost marcarea teritoriului. Dimineaţa pe răcoare, abţibilde cu “zonă de siguranţă maximă” au apărut pe toate uşile procurorilor posesori de certificat ORNISS. Cum subordonaţii fostului şef DIICOT Doru Ioan Cristescu nu erau tocmai încântaţi de imixtiunea gravă a sereiului în activitatea instituţiei, s-a trecut la faza a doua. Şi fiindcă tot nu avea ce face în biroul său de neam prost de lângă Casa Poporului, generalul Bileţel (cum mai este numit Florian Coldea) a dat armata jos din pod. A trecut peste Procurorul General al României Codruţa Koveşi luându-i la întrebări pe nemulţumiţi. Ulterior, neastâmpăraţii lui Cristescu au rămas fără obiectul muncii sau fără părţi din lucrările SSID pe care le instrumentau la acea dată. Uite aşa, a luat naştere dosarul cunoscut sub numele de Fuga lui Hayssam, o felie din lucrarea 628/D/P/2005. Deocamdată nu vă putem spune ce conţine acest dosar Strict Secret de Importanţă Deosebită, în care s-a dispusurmărirea penală a cel puţin trei persoane de rangînalt din România. Cert este că procurorul Doru Ioan Cristescu a fost scos repejor la pensie, Ciprian Nastasiu a devenit avocat de conjunctură, iar Angela Ciurea are perspective frumoase. Este şomer în devenire. Care-i vina lor ? Aceleaşi surse din Ministerul Public spun că, exasperaţi de presiunile politice din dosarele menţionate mai sus, tripticul DIICOT a hotărât să ceară protecţia grupului special ACVILA. Nu ştim dacă Ministerul de Interne a dat curs cererii magistraţilor sau dacă monitorizau situaţia prin structurile specializate (de exemplu DGIPI). Dar, la începutula anului 2009, ca prin minune, cuibul acviliştilor este răvăşit de un imens scandal referitor la prezervative roz şi tatuaje inghinale pe banii poporului.